Cuprinsul ANUARULUI Nr. XLVI din 2007

IN HONOREM
Nicolae EDROIU	O viaţă dedicată istoriei: academicianul Camil Mureşanu la 80 de ani	PDF rezumat
Lucian NASTASĂ	Camil Mureşanu la 80 de ani	PDF rezumat
Stelian MÂNDRUŢ	"Istoria ca artă de a trăi": Cornelia Bodea	PDF rezumat
ACADEMIA ROMÂNĂ LA 140 DE ANI
Camil MUREŞANU	Câteva gânduri cu privire la istoria Academiilor	PDF rezumat
Lidia GROSS	Din începuturile unei colecţii: "Documente privind istoria României". Seria C. Transilvania	PDF rezumat
Adinel C. DINCĂ	Medieviştii Institutului de Istorie Naţională din Cluj în deceniile interbelice	PDF rezumat
Stelian MÂNDRUŢ	Istorici clujeni, membri ai Academiei Române. Cercetători şi universitari în epoca interbelică	PDF rezumat
Gheorghe IANCU	Membrii transilvăneni ai Academiei Române (sesiunea 1919)	PDF rezumat
Gelu NEAMŢU	Alexandru Roman şi Academia Română (1866-1897)	PDF rezumat
INSTITUŢII, ACTORI ŞI PRACTICI CULTURALE
Zsolt SIMON	Primele tipărituri din Transilvania (Sibiu, 1525)	PDF rezumat
Florin BEDECEAN	Problema disciplinară în Sinoadele Bisericii Române Unite în secolul al XVIII-lea	PDF rezumat
Ela COSMA	Consulatele, agenţiile consulare şi stărostiile Austriei din Principatul Moldovei (1846-1850)	PDF rezumat
Loránd MÁDLY	Mentalităţi şi percepţii politice reflectate în poezii, cântece şi pamflete ale saşilor ardeleni în perioada 1849-1860	PDF rezumat
Mihaela BEDECEAN	Presa ecleziastică românească din Transilvania în perioada 1850-1875	PDF rezumat
Mirela ANDREI	Între voinţa comunităţii şi decizia episcopală. Instituirea preoţilor năsăudeni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea	PDF rezumat
Vlad POPOVICI	Septimiu Albini la "Tribuna" din Sibiu (1886-1894)	PDF rezumat
Ludovic BÁTHORY	Dezvoltarea industriei carbonifere în Europa Centrală (1919-1929)	PDF rezumat
Giuseppe MUNARINI	Cittadini romeni iscritti nell'universita di Padova nel periodo interbellico (1919-1945)	PDF rezumat
Manfred REHBINDER	Die politischen Schriften des Rechtssoziologen Eugen Ehrlich auf dem Hintergrund seines bewegten Lebens	PDF rezumat
ISTORIE ŞI DIPLOMAŢIE
Daniela MITEA	Relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania în timpul domniilor lui Basarab IV cel Tânăr (Ţepeluş)	PDF rezumat
Hadrian GORUN	Demersuri ale statului român în vederea aprovizionării cu materiale de război (1915)	PDF rezumat
Ottmar TRAŞCĂ	Ataşaţii de poliţie SS din cadrul Legaţiei Germane din Bucureşti şi influenţa activităţii lor asupra evoluţiei relaţiilor româno-germane, 1940-1944	PDF rezumat
REGIMUL COMUNIST: STRUCTURI ŞI REZISTENŢĂ
Peter WEBER	Repatrierea deportaţilor evrei din Transnistria şi chestiunea integrării lor în România postbelică	PDF rezumat
Andrea FÜRTÖS	Personalul administrativ al penitenciarului Sighet (1950-1955). Profiluri umane	PDF rezumat
Dorin DOBRINCU	Rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Făgăraş - versantul nordic. "Grupul carpatic făgărăşan"/Grupul Ion Gavrilă (1949/1950-1955/1956)	PDF rezumat
Florian BANU	Instrumentalizarea trecutului: Greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 în viziunea Serviciului Român de Informaţii	PDF rezumat
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
	A VII-a sesiune a Comisiei Mixte Româno-Slovace de Istorie, Arad-Nădlac, 22-26 mai 2006 (Nicolae Edroiu)	PDF
	Sesiunea Comisiei Mixte Româno-Maghiare de Istorie, Budapesta, 13-14 noiembrie 2006 (Stelian Mândruţ)	PDF
	Activitatea Institutului de Istorie "George Bariţ" în anul 2006 (Codruţa Bîlc)	PDF
	Cărţi intrate în Biblioteca Institutului în anii 2006-2007 (Mihaela Bedecean)	PDF
IN MEMORIAM
	Academician Virgil Cândea (Camil Mureşanu)	PDF
	Academician Paul Cernovodeanu (Nicolae Edroiu)	PDF
	Prof. univ. dr. András Magyari (Csucsuja Istvan)	PDF
	Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu (Gheorghe Iancu)	PDF
Abstracts / Résumé / Zusammenfassungen Nicolae EDROIU « Back O viaţă dedicată istoriei: academicianul Camil Mureşanu la 80 de ani Studiul abordează câteva repere privind activitatea academicianului Camil Mure?anu cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. Autorul enumeră contribuţiile istoricului Camil Mureşanu la evoluţia istoriografiei române şi a celei universale. Key words: Camil Muresanu, Romanian Academy, Romanian Historiography Lucian NASTASĂ « Back Camil Mureşanu la 80 de ani Articolul este o scurtă evocare a vieţii şi activităţii istoricului şi academicianului Camil Mureşanu cu prileju împlinirii vârstei de 80 de ani. Key words: Camil Muresanu, Romanian Academy, History, Romania Stelian MÂNDRUŢ « Back "Istoria ca artă de a trăi": Cornelia Bodea Autorul omagiază pe scurt una dintre personalităţile marcante ale istoriografiei româneşti de astăzi. Opera de o viaţă a doamnei Bodea, dedicată modernităţii româneşti, demonstrează erudiţia acesteia, siguranţa şi modestia. Key words: Cornelia Bodea, Romanian Academy, 1848 Revolution, National Movement Camil MUREŞANU « Back Câteva gânduri cu privire la istoria Academiilor În debutul studiului autorul rezumă evoluţia etimologico-istorică a noţiunii de "academie" începând cu antichitatea greacă, de-a lungul evului mediu şi a renaşterii, până în epoca modernă. Se subliniază faptul că prima întrupare cu adevărat semnificativă a acestei idei a fost academia franceză, fondată la 1635 cu sprijinul cardinalului Richelieu, o structură care iniţial avea doar atribuţii literar-lingvistice. O atenţie specială este acordată evoluţiei noţiunii în rândul intelectualităţii româneşti din Transilvania şi România. Ca urmare a eforturilor acestei intelectualităţi a luat naştere treptat, între 1860 şi 1879, Academia Română, o instituţie care sprijinea, în calitatea sa de înalt for ştiinţific al ţării, numeroase cercetări istorico-arheologice sau literare, conduse de personalităţi marcante. Key words: Romanian Academy, Historiography, Europe, 19th Century Lidia GROSS « Back Din începuturile unei colecţii: "Documente privind istoria României". Seria C. Transilvania Autoarea reconstituie primul deceniu (anii 50 ai secolului XX) din istoria unei ediţii de documente de mare importanţă pentru istoria medievală a teritoriului românesc. Activitatea de editare a fost realizată în cadrul institutului de istorie din Cluj a Academiei Române de un grup de specialişti de excepţie, care au publicat nu doar primele 6 volume ale seriei ci şi câteva dintre cele mai importante instrumente de lucru ale medievisticii româneşti (lexicoane, indici de localităţi studii introductive cu referire la paleografie, diplomatică, sigilografie, cronologie), totul sub marea presiune a timpului şi ideologiei. Key words: Historical Documents, Middle Age, Transylvania, Collection Adinel DINCĂ « Back Medieviştii Institutului de Istorie Naţională din Cluj în deceniile interbelice Institutul de istorie naţională din Cluj, întemeiat la scurt timp după primul război mondial, a parcurs, până în 1945 una dintre cele mai prielnice etape ale existenţei sale. Multe dintre personalităţile marcante care au contribuit la această situaţie şi-au desfăşurat activitatea tocmai în sfera medievisticii. Rezultatele specifice, majoritatea fiind cunoscute prin intermediul publicaţiilor institutului, semnate de I. Lupaş, A. Lapedatu (ambii fondatori ai Institutului), I. Moga, S. Dragomir, A. Decei, M. Dan, reprezintă şi în acest moment lucrări fundamentale. Studiul ordonează tematic principalele direcţii de cercetare şi formulează următoarea întrebare: În ce măsură direcţiile de cercetare istorică deschise atunci sunt continuate de medievistica transilvăneană actuală. Key words: Middle Age, Interwar Period, Transylvania, Historical Research, Cluj Stelian MÂNDRUŢ « Back Istorici clujeni, membri ai Academiei Române. Cercetători şi universitari în epoca interbelică Contribuţia intenţionează să sublinieze activitatea istoriografică realizată în mediile de cercetare clujene. În acest context un rol aparte l-au jucat acei istorici care erau deopotrivă membri ai Academiei Române, activi în Universitatea din Cluj prin activităţi didactice şi de cercetare. Mulţi a căzut mai târziu victime, fizic sau intelectual, datorită crezului lor profesional: S. Dragomir, I. Lupaş, I. Ursu, V. Bogrea, Al. Lapedatu, N. Bănescu, S. Dragomir, C. Marinescu. Opera membrilor Academiei Române din anii 20, 30 şi 40 ai secolului XX a contribuit decisiv la dezvoltarea istoriografiei româneşti. Key words: Cluj, Transylvania, Romanian Academy, Interwar Period, University Gheorghe IANCU « Back Membrii transilvaneni ai Academiei Române (sesiunea 1919) April 9, November 28, December 1, 1918, May 14, 1919 are turning points in political and cultural history of the Romanian people. The first three priceless treasures of the year 1918 marked the final moments of the establishment of the state unity of Romanian people, and the last the General Assembly of the Academy, honoring the 50th anniversary of the prestigious institution (the event could not take place in 1916). The link between them is intrinsic. The Academy through organization, composition and activity asserts itself as a scientific institution of full unity for the Romanians. The solemn meeting of the Academy of May 14, 1919, was attended by King Ferdinand I, honorary chairman of the meeting, Queen Mary and Crown Prince Carol. In several plenary sessions in June 1919 - solemn session ended on June 14 - Academy plenum, at the proposal of the Sections, has chosen as full members from Transylvania, Gheorghe Bogdan-Duica (1866-1934) and Octavian Goga (1881-1938) at the literary section (June 4), as correspondents members Ion Agârbiceanu (1882-1963) and Onisifor Ghibu (1883-1972), Zenovie Pâcliţanu (1886-1957) and Stefan Metes (1887-1977) at the historical section (June 5, 7). Romanian Academy has awarded the high title of honorary members to some politicians from Transylvania remarkable representatives in the field of political and national struggles or to those who have contributed to the prosperity through culture of the peoples whom they belonged to: Gheorghe Dima (1847-1925), Miron Cristea (1868-1939), Vasile Goldiţ (1862-1934), Valeriu Braniţte (1869-1928), Iuliu Maniu (1873-1953), Friedrich Teutsch (1852-1933) (June 7) and Vasile Suciu (1873-1935) (June 11). Further it is shown the scientific and national-cultural activity of each elected member. With the passage of time their "portraits" acquired other traits, gained consistency and value. Then and now, Romanian Academy enjoys a great prestige in Romanian society and within the framework of international scientific elites. Key words: Transylvania, Romanian Academy, First World War Gelu NEAMŢU « Back Alexandru Roman şi Academia Română (1866-1897) Alexandru Roman a fost unul din cei mai remarcabili reprezentanţi ai vieţii culturale şi politice a românilor din Bihor, din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea. Studiul prezintă activitatea derulată sub auspiciile Academiei, de la numirea ca şi membru permanent (1866-1867) până la moartea sa (1897). Una din contribuţiile acestei lucrări este aceea că pune în evidenţă activitatea lui Alexandru Roman de a proteja mai multe şcoli româneşti din Transilvania şi Ungaria, ameninţate cu deznaţionalizarea. Rezultatele sugestive ale unei riguroase analize a documentelor de arhivă conduc la constatarea că, prin strânsele relaţii pe care le-a întreţinut în calitatea sa de membru al Academiei, Alexandru Roman a profitat din plin de posibilităţile de a aduce servicii importante atât culturii româneşti, cât şi cauzei politice a românilor ce era îndreptată spre idealul unităţii naţionale pentru care el a luptat consecvent, pe toată durata vieţii sale. Key words: Alexandru Roman, Romanian Academy, Transylvania, Nationalities SIMON Zsolt « Back Primele tiparituri din Transilvania (Sibiu, 1525) S-a ştiut faptul că prima tipografie din Transilvania a funcţionat la Sibiu între 1528 şi 1530, dar a fost cunoscut nici o tipăritură care să se păstreze până în zilele noastre. În acest studiu voi prezenta trei dintre primele tiparituri din această tipografie, extrase de pe coperta unui volum al Bibliotecii Teleki-Bolyai din Târgu-Mureş. Aceste tiparituri au fost de onsingură pagină, decorate cu iniţialele şi ornamente de bordură. Una dintre ele conţinea un calendar al sărbătorilor cu dată variabilă, cealaltă con?inea textul Crezului, în timp ce a treilea următoarele texte religioase: Tatăl nostru, Ave Maria, Decalogul, Magnificat şi antiphonies Veni Sancte Spiritus şi Salve Regina. Bazându-ne pe textul plasat în partea din faţă a calendarului, rezultă că aceasta a fost a fost prima tipăritură din Transilvania şi a fost tipărită la Sibiu în 1525 de către tipografii Lukas Trapoldner şi Corvin Valentin. Prin con?inutul lor, se pare că aceste tipărituri au servit un scop dublu, acela de a întări credinţa, şi de a propaga cultul Sfintei Maria. Key words: Transylvania, Sibiu, 16th Century, Theobaldus Gryphius Florin BEDECEAN « Back Problema disciplinară în Sinoadele Bisericii Române Unite în secolul al XVIII-lea Discuţia pe marginea problemei disciplinare în Sinoadele Bisericii Române Unite în secolul al XVIII-lea arată, pe baza unor dovezi clare, carenţele în rândul clerului şi laicilor şi măsurile punitive luate în vederea îndreptării acestora. Dacă vestimentaţia sacerdotală era de cele mai multe ori corespunzătoare, cu prilejul vizitaţiilor canonice întreprinse de episcopii Uniţi din secolul XVIII a ieşit la iveală faptul că multe biserici, majoritatea de lemn, erau puternic deteriorate şi nu aveau cărţi şi instrumentar liturgic. În ceea ce priveşte pe laici, numeroase sinoade atrag atenţia asupra necesităţii de a îmbunătăţi obiceiurile şi pietatea credincioşilor, de a elimina superstiţiile şi de a promova participarea la viaţa bisericii. Key words: 18th Century, Greek Catholic Church, Sinodality, Priests, Bishops Ela COSMA « Back Consulatele, agenţiile consulare şi stărostiile Austriei din Principatul Moldovei (1846-1850) Institutul de Istorie din Cluj păstrează un fond de mai bine de 1300 de documente referitoare la anul 1848. Materialul a fost fotocopiat în anii 60 ai secolului XX de către Victor Cheresteşiu, şi a fost prelucrat de către autoarea studiului. Lucrarea Revoluţia de la 1848-1849. Un catalog de documente şi regeste. (Fondul Institutului de Istorie din Cluj) (Die 1848-1849er Revolution. Ein Katalog von Urkunden und Regesten. Der Bestand des Klausenburger Geschichte Institutes), Editura Argonaut, Cluj, 2005, 2 vol., 279 + 316 p. reprezintă rezultatul final al acestei întreprinderi ştiinţifice. 55 de documente ale fondului amintit fac referire la agenţia consulară cezaro-crăiască din Iaşi precum şi la stărostiile din Focşani, Huşi, Bârlad şi Bacău, în timp ce alte 36 de documente oglindesc activitatea consulatului austriac din Galaţi între anii 1846-1850, adică în preajma, în timpul şi imediat după revoluţie. Studiul de faţă, asemenea celui dedicat lui Casimir de Timoni, agent consular cezaro-crăiesc în Muntenia 1832-1849, publicat în Anuarul Institutului de Istorie Cluj / 2006, este parte a unei cărţi care va trata raporturile diplomatice ale monarhiei Habsburgice cu Principatele Dunărene, Serbia şi Constantinopolul în anii revoluţiei de la 1848-1849. Key words: Austria, 19th Century, Moldavian Principality, Consular, austro-moldavian relations Loránd MÁDLY « Back Mentalităţi şi percepţii politice reflectate în poezii, cântece şi pamflete ale saşilor ardeleni în perioada 1849-1860 Mentalităţile şi percepţiile politice, dar şi ecoul evenimentelor se oglindesc într-un mod cu totul ilustrativ în operele literare din mediul saşilor transilvăneni din epoca neo-absolutismului. În acest arc de timp au fost compuse mai multe poezii, cântece şi pamflete, dedicate exclusiv unei tematici politice care au fost publicate după 1860. Analiza acestor lucrări, semnate de regulă de parohi şi învăţători, este foarte importantă, deoarece acestea descriu atmosfera politică din societate. Poate fi, de pildă, regăsită bucuria exprimată faţă de sfârşitul revoluţiei de la 1848-1849, un sentiment amestecat însă cu tristeţea provocată de politica severă a guvernării neo-absolutiste. Se surprinde foarte bine poziţia faţă de pierderile politice resimţite de către saşii ardeleni în această epocă. Key words: Transylvanian Saxons, Neoabsolutism, Vienna, Franz Joseph, Imagology Mihaela BEDECEAN « Back Presa ecleziastică românească din Transilvania în perioada 1850-1875 Presa ecleziastică joacă un rol aparte în cadrul presei româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aceasta a tratat numeroase teme, fără a se limita doar la abordarea elementelor specific bisericeşti. Comparativ cu periodicele greco-catolice, cele ortodoxe acţionează mai puternic. Redacţia gazetelor bisericeşti era constituită din reprezentaţi ai intelectualităţii româneşti, tinere talente cu studii în străinătate sau marile centre culturale ale monarhiei austriece. Această parte a presei era citită în special de către cler. Totuşi, astfel de gazete au cunoscut o răspândire şi în cadrul întregii intelectualităţi româneşti. Lista de abonaţi nu este identică cu numărul cititorilor, întrucât gazetele erau adeseori citite în biserică sau în public de preoţi sau de către intelectualii locali. Key words: History of Press, Church, Transylvania, Telegraful Roman Mirela ANDREI « Back Între voinţa comunităţii şi decizia episcopală. Instituirea preoţilor năsăudeni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea Parohiile circumscrise vicariatului Rodnei şi-au creionat de-a lungul timpului o identitate religioasă proprie. Aceasta se legitima în filiaţia stabilită cu tradiţia episcopiei de Făgăraş, considerată drept singura păstrătoare a specificului "necontaminat" al Bisericii române greco-catolice şi în specificul comunităţilor în cauză, acela de sate grănicereşti, libere. Unul dintre elementele definitorii, a ceea ce noi am numit identitate religioasă năsăudeană, a constat în implicarea comunelor bisericeşti de pe valea Rodnei în procedura de instituire a preoţilor, prin uzitarea dreptului de alegere a acestora. Diferitele situaţii investigate, din epocă, relevă faptul că în cele mai multe cazuri satele din vicariatul Năsăudului erau cele care realizau prima selecţie a candidaţilor. Prin urmare, ele beneficiau de un drept pe care, în perioada neo-absolutistă şi liberală, episcopia l-a recunoscut, respectându-l aproape necondiţionat. Însă, odată cu creşterea exigenţelor faţă de aspiranţii la un post de paroh şi în urma drepturilor acordate episcopilor prin Concordatul din 1855, forurile diecezane gherlene s-au implicat tot mai evident şi în procesul de instituire a preoţilor, în sensul impunerii unui candidat propriu, fără consultarea voinţei comunităţilor săteşti. Forurile episcopale au făcut apel tot mai des la noua practică mai ales din anii '70 ai secolului al XIX-lea. În viziunea comunelor năsăudene aceasta încălca pe de o parte prerogativele vicarului foraneu, pe de altă parte ignora vechiul lor drept de alegere. Lupta pentru respectarea anticului drept năsăudean s-a amplificat în timpul unor episcopi cu vederi latinizante (Mihail Pavel, Ioan Szabó), manifestându-se ca o replică la tipul de politică diecezană pe care aceştia o practicau. În vicariatul Rodnei, unul dintre cele mai tensionate episoade din lupta pentru întâietate în desemnarea preotului dintre episcopie şi comunităţile a avut loc în prima jumătate a anului 1874. Incidentul a semnalat perspectiva desolidarizării parohiilor de episcopie, deoarece aceasta, prin atitudinea afişată, s-a arătat străină dorinţelor profunde, uzanţelor puternic înrădăcinate în conştiinţa colectiv-religioasă a comunităţilor aflate în aria sa de guvernare administrativ-spirituală. În cele din urmă conflictul s-a aplanat, dar în perioada următoare episcopia deşi nu le-a recunoscut parohiilor năsăudene în mod formal dreptul de alegere a ţinut cont de cele mai multe ori de propunerile şi preferinţele lor pentru un anume candidat. Aceasta a însemnat perpetuarea "de facto" în ţinutul năsăudean a dreptului de alegere a preotului de către comunitatea bisericească. Key words: Transylvania, Nasaud, Community, Bishops, Greek Catholic Church Vlad POPOVICI « Back Septimiu Albini à «Tribuna» de Sibiu (1886-1894) În anul 1884 a apărut la Sibiu ziarul "Tribuna", la redacţia căruia a activat, între 1886-1894, Septimiu Albini. La început, el i-a luat locul lui Corneliu Pop Păcurariu ce efectua o condamnare survenită ca urmare a unui proces de presă. Mai târziu, în anul 1888, Septimiu Albini l-a înlocuit pe Ioan Slavici ce fusese închis la Vác. Tânărul redactor s-a implicat, în mod hotărât, în dezbaterile politice şi jurnalistice din jurul Memorandumului (1892). În procesul Memorandiştilor a fost condamnat, în anul 1894, la 30 de luni de închisoare, dar s-a refugiat în România în luna noiembrie a aceluiaşi an. Key words: Sibiu, Tribuna Newspaper, Septimiu Albini, National Movement Ludovic BÁTHORY « Back The Development of the Coal Industry in Central Europe (1919-1929) The study analyzes the main trends in the development of coal industry in Central Europe during 1919-1929. The case study refers to Poland. The author analyzes the situation for the main coal producers in Poland. The author shows that this country has hardly been able to restore production, especially because until 1922 Germany still belonged to Silesia. After 1922 the situation changed radically. Poland has become a coal exporter. Internally, increased production led to a fairly obvious change to the country's economic structure with long-term developmental effects. Key words: Coal, Industry, Jiu Valley, Interwar Period, Crisis, Growth, Stagnation, Nationalism Giuseppe MUNARINI « Back Romanians Enrolled at the University of Padua in the Interwar Period (1919-1945) This study captures issues related to the presence of Romanian citizens in Italy as students from various faculties of the University of Padua in the interwar period. A first observation is that, if in the last quarter of century nineteenth century few Romanian students have studied at the University of Padua, the interwar period there was a significant increase of these students here. This gradually increase must be regarded in the context of a general increase in the number of foreign students enrolled at the University of Padua. A brief analysis of the presence of foreign students at the mentioned university between two world wars, reveals that Romanians were generally on the first three positions, sometimes surpassed only by Hungarians or Poles. Romanian students who studied at Padua in the first part of that period came mainly from Transylvania and Bukovina, but then fame of University spread in all Romanian area, attracting young people from other regions. Among the options of the Romanian students stood first Faculty of Medicine and Surgery, followed by the Pharmacy and Science, few of them decided for law or engineering, for example. Towards the end of the interwar period, in the context of tightening the racial laws in Italy there was a decrease in the number of foreign students in general and the Romanian especially because many of them were Hebrew. Interaction of Romanian students with University of Padua had a beneficial impact on both sides. On one hand, students form Romania had in this way access to the latest western scientific innovations, while foreign students belonging to different ethnic groups, have enabled the University of Padua to assume even in those years of nationalism, a more open feature to "foreigners". Key words: University, Padua, Elites, Interwar Period, Peregrinatio Academica Manfred REHBINDER « Back Die politischen Schriften des Rechtssoziologen Eugen Ehrlich auf dem Hintergrund seines bewegten Lebens În lucrarea sa fundamentală "Grundlegung der Soziologie des Rechts" (Fundamentele Sociologiei Dreptului n.t) apărută în 1913, Eugen Ehrlich introduce conceptul de "lebendes Recht" (dreptul viu n.t.), definindu-l ca rezultat al acţiunii sociale. Consecvent convingerilor sale privind necesitatea unei jurisprudenţe bazate pe "dreptul viu" în societăţile multiculturale, Ehrlich inaugurează şi susţine între anii 1909-1914 un seminar dedicat special "dreptului viu". Profilul multicultural al Bucovinei nu a influenţat doar structura corpului profesoral şi studenţesc al universităţii din Cernăuţi ci şi direcţia preocupărilor ştiinţifice mai ales în cazul lui Eugen Ehrlich. Pentru Ehrlich teoria şi practica dreptului sunt strâns legate de caracteristicile unei societăţi, cazul Bucovinei fiind edificator pentru modul în care structura şi legităţile sociale pot deveni surse ale dreptului. Perioada în care Eugen Ehrlich a fost activ ca profesor de drept roman în cadrul Universităţii Franz-Joseph din Cernăuţi (între anii 1896 şi 1919) a coincis cu apogeul producţiei sale ştiinţifice. Declanşarea Primului Război Mondial îl obligă pe Eugen Ehrlich să părăsească Bucovina (toamna lui 1914) din cauza ameninţării armatei ruse. Pentru celebrul jurist sfărşitul războiului coincide cu dispariţia Monarhiei Dunărene de care se simţea legat identitar. În noiembrie 1918 Bucovina devenea parte a Regatului României iar Universitatea Franz-Joseph din Cernăuţi avea să se transforme în Universitatea "Ferdinand I". Încercările lui Eugen Ehrlich de a reveni ca profesor la universitatea din oraşul său natal nu au avut sorţi de izbândă din cauza opoziţiei unor grupuri din care făcea parte si rectorul din acea vreme, Ion Nistor sau a unei părţi a studenţimii româneşti mânate de sentimente antisemite. Ehrlich era la vremea respectivă perceput ca un trădător al cauzei universităţii din Cernăuţi întrucât se pronunţase deschis pentru desfiinţarea ei argumentând că o asemenea instituţie nu se justifică într-o regiune subdezvoltată economic precum Bucovina... Chiar dacă imaginea lui Ehrlich a avut de suferit mai ales pe finalul carierei sale, acesta s-a bucurat totuşi de susţinerea unor personalităţi de prim rang ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti. Istoricul Nicolae Iorga şi sociologul Dimitrie Gusti l-au susţinut deschis oferindu-i posibilitatea de a ţine o serie conferinţe sau de a publica la Bucureşti. Personalitatea complexă a lui Eugen Ehrlich i-a atras deopotrivă simpatii şi antipatii însă el rămâne prin prisma contribuţiilor sale originale la teoria şi practica dreptului un exponent de prim rang al vieţii academice bucovinene. Key words: Eugen Erlich, Politics, Czernowitz, Bukowina, Sociology Daniela MITEA « Back Relaţiile dintre Ţara Românească şi Transilvania, în timpul domniilor lui Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş) Începând cu o analiză cronologică concentrată asupra relaţiilor economice şi politice între Muntenia, Transilvania şi regatul ungar în timpul celor trei scurte domnii ala lui Basarab IV cel Tânăr (între 1477 şi 1482), acest studiu îşi propune să dezvăluie modul în care cruciada şi diplomaţia, trecând dincolo de frontiere politice creştine şi otoman, au influenţat ac?iunile domnitorului muntean şi atitudinile sal faţă de autorităţile din Transilvania şi Ungaria. Forţat de către puterea otomană pentru a-?i defini o linie clară de politică, "Ţepeluş" nu a reuşit să menţină încrederea conducătorilor creştini, şi, în consecinţă, el nu a fost recunoscut ca un lider legitim, cu toate repercursiunile economice, politice şi personale care au decurs din aceasta ducând chiar şi la îndepărtarea lui de pe tron. Key words: Wallachia, Trasylvania, Basarab IV, Diplomacy, Hungary, Middle Age Hadrian GORUN « Back Demersuri ale statului român în vederea aprovizionării cu materiale de război (1915) Problema dotării Românei cu echipament militar a fost un subiect deosebit de acut la începutul primului război mondial. Unul dintre motivele esenţiale pentru care România a întârziat deliberat ralierea la Antanta şi intrarea în beligeranţă l-a reprezentat înzestrarea insuficientă din punctul de vedere al materialelor de război. După declanşarea primului război mondial în vara lui 1914, Antanta şi-a sporit demersurile pentru a dobândi concursul militar al României. În aceste împrejurări, diplomaţii statellor Antantei au căzut de comun acord către sfârşitul lunii noiembrie 1914 asupra necesităţii imperioase de a livra arme şi muniţii României. Anul 1915 a marcat doar un început pe calea livrărilor de armamente şi muniţii în România. Rezultatele înregistrate au fost discutabile.Anul care a urmat, 1916, a înregistrat unele progrese în privinţa ritmului aprovizionării, însă cantităţile expediate vor fi tot insuficiente, dovada peremptorie rezidând în faptul că armata română a suferit la scurt timp după declanşarea campaniei înfrângeri dureroase. Key words: First World War, Romania, Entente, France, Central Powers, Agreements Ottmar TRAŞCĂ « Back Ataşaţii de poliţie SS din cadrul Legaţiei Germane din Bucureşti şi influenţa activităţii lor asupra evoluţiei relaţiilor româno-germane, 1940-1944 The present study proposes a reconstruction and presentation of the context and objectives pursued by the Reich when appointing the SS police attachés at the German legation in Bucharest in the period 1940-1944. Using unpublished German and Romanian archival sources it examines the attributes and activity of these attachés in Romania, the manner in which they collaborated with the Romanian authorities, the perception of their presence and their activity in various political and diplomatic circles, and last but not least, the effect of their presence in Romania upon the relations between the principal institutions of the Third Reich, namely the Foreign Ministry and the Reich Security Central Office (RSHA). Key words: SS Police, Germany, Nazi, Second World War, Antonescu, Hitler Peter WEBER « Back Repatrierea deportaţilor evrei din Transnistria şi chestiunea integrării lor în România postbelică Studiul se referă la chestiunea repatrierii everilor deportaţi în Transnistria în anii 1940-1941. Procesul de repartiere a început încă din 1941, dar regimul lui Antonescu a tergiversat această problemă, astfel că foarte putţini evrei au fost efectiv repatriaţi. Deşi deportaţii fuseseră deposedaţi în favoarea statului român de întregul lor avut la momentul deportării în 1941, costurile legate de repatriere au trebuit să fie acoperite de către comunitatea evreiască din ţară. A doua etapă a repatrierii deportaţilor evrei s-a desfăşurat după înlăturarea regimului Antonescu. De data aceasta guvernul român a contribuit şi el, pe lângă oragnizaţia mondială a evreilor, Jewish Joint Distibution Commitee, la costurile de cazare şi aducere în ţară a deportaţilor care se mai aflau în Transnistria sau erau pe cale de a se reîntoarce în România. Cea mai dificilă problemă a fost legată de restituirea bunurilor imobile confiscate de fostul regim. O bună parte a celor care profitaseră de "legile de românizare" erau persoane cu funcţii militare înalte. Astfel, deşi decretul-lege din decembrie 1944 stipula restituirea bunurilor imobile confiscate, unele cercuri politice îşi manifestau voalat împotrivirea faţă de această reparaţie de drept. A urmat apoi ameninţarea din partea noului regim comunist, încât acum a început şi un proces de emigrare în masă a evreilor din România spre lumea occidentală. Key words: Second World War, Jews, Holocaust, Transnistria, Soviet Union, Stalinism Andrea FÜRTÖS « Back Personalul administrativ al penitenciarului Sighet (1950-1955). Profiluri umane În cadrul sistemului concentraţionar românesc, penitenciarul Sighet a avut un loc aparte, atât din perspectiva celor care au fost întemniţaţi între 1950-1955, cât şi din cea a personalului administrativ. Schema penitenciarului, cu mici modificări, prevedea următoarele funcţii: director, locţiitor politic, ofiţer informativ, ofiţer de serviciu, medic, sanitar, contabil, secretarul de grefă, gardienii şi soldaţii în termen, aceştia din urmă asigurând paza exterioară a penitenciarului. Personalul închisorii a cunoscut o permanentă schimbare, mai ales în cazul gardienilor, rare fiind situaţiile în care aceştia au rămas în funcţie de la mijlocul anului 1950 până în luna iulie 1955. Erau oameni proveniţi din diverse zone ale ţării, din familii sărace din mediu rural, cu o educaţie precară, angajaţi în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor în anii 1949-1950. Din consultarea documentelor de arhivă rezultă un număr de aproximativ 70 de gardieni care au activat, o perioadă mai lungă sau mai scurtă, în intervalul mai 1950 - iulie 1955, în cadrul Penitenciarului Sighet Principal. Informaţiile oferite de aceste dosare sunt esenţiale pentru a înţelege mecanismul prin care regimul comunist a încercat să distrugă elita politică interbelică. Una din caracteristicile esenţiale ale regimului comunist era disimularea, prefăcătoria majorităţii indivizilor în prezenţa celorlalţi, întrucât oamenii nu spuneau ceea ce cred, ci afişau opinii şi sentimente pe care nu le aveau, pe care în forul lor interior le contestau sau chiar le dispreţuiau. Acest lucru era valabil şi în rândul gardienilor de la Sighet, nevoiţi să impresioneze prin asprime, folosind cuvinte grele, rostite în prezenţa celorlalţi, dar unii din ei se dovedeau extrem de umani când nu erau văzuţi de colegii sau superiorii lor. Key words: Stalinism, Securitate, Repression, Sighet Prison, Communism Dorin DOBRINCU « Back Rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Făgăraş - versantul nordic. "Grupul carpatic făgărăşan"/Grupul Ion Gavrilă (1949/1950-1955/1956) One of the most important areas where armed anticommunist resistance acted was that of the Făgăraş Mountains - north side. After they acted, in 1948-1949/1950, in different subversive organizations, destroyed by the authorities, several young people from the towns and villages of the former Făgăraş county chose to flee in the mountains lying in the south of their region. The main advantage was offered by the very geographical circumstances, here lying the most important massif in the country. The members of the group - which had different names: "Grupul carpatin făgărăşan" (Făgăraş Carpathians Group), "Grupul 73 Carpatin de eliberare naţională" (73 Carpathians Group for National Freedom), or simply Gavrilă Group (the Securitate used the name of "Gavrilă band) - were in their majority members of the Cross Brotherhoods, the youth organization of the Legionary Movement; they were university or high school students, but also blue-collar workers, farmers and foresters. The acknowledged leader was Ion Gavrilă. The fighters/partisans proper (those who actually wore the arms) were few, even very few (11-14). They gradually learnt the tactics of the guerrilla war. Although they did not start punitive actions against local communist administration, the Făgăraş partisans became famous at the time by their bold attacks against economic or touristic units (the famous operation at the chalet Bâlea Cascadă, august 1952). They proved to be fair in their relationship to the civilians, a fact that even Securitate admitted in its numerous files. Given the partisans' boldness and the fact they were shattering the Stalinist dogma of the absolute control upon the territory and population, the authorities brought there extremely numerous troops from the repressive structures. Securitate would admit somehow publicly, more than two decades after the neutralization of Gavrilă group, that this group and the Arnăuţoiu group (on the south side of the Făgăraş Mountains) were the ones against which the operative troops had carried on the "most complex and long-lasting actions". Numerous Securitate battalions crossed the Făgăraş Mountains. We would probably not be wrong to say that there was no operational unit of the political police that should not have participated in the actions against Gavrilă group. More, in some of the actions that took place north the Olt river, subunits of the Romanian Poplar Republic Army from the region of Cincu (where there was a famous rifle range) participated as well. We should also remind of the important Militia troops and the very big number of informers mobilized for the annihilation of Gavrilă group. The partisans succeeded in holding out for a few years, under very difficult circumstances. Without the locals' help they could not survive but for a very short while. Hundreds and hundreds of people were maltreated, imprisoned and even killed because of the support they had offered to the resistance movement. The Securitate eventually infiltrated into the Făgăraş resistance group, as it happened in almost all cases we know in Romania. In 1955-1956, the armed members of the group were trapped and captured. They were tried, sentenced to death and executed at Jilava, where so many anticommunist resistance members from different places of the country died. The members of the supporting networks were also arrested, tried and sentenced to many years in prison. The only one who escaped was Ion Gavrilă, who managed to hide for more than two decades. He was captured in 1976 and released after six months of investigations, as the facts had been prescribed. At that time, the anticommunist action of the group he had led was a legend in the region. Key words: Anticommunism, Resistance, Ion Gavrilă, Făgăraş Mountains, Stalinism, Repression Florian BANU « Back Instrumentalizarea trecutului: Greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 în viziunea Serviciului Român de Informaţii Studiul se referă la greva minerilor din Valea Jiului din 1-3 august 1977. În viziunea autorului, această grevă a constituit un semnal de alarmă pentru conducerea comunistă a României. Pe baza rapoartelor serviciilor secrete, autorul analizează modul cum acest eveniment a fost instrumentalizat prin intermediul serviciilor secrete de după 1989. Astfel în 1994 un raport al noilor servicii secrete româneşti încerca să abordeze evenimentele, suţinând imaginea unei atitudini de neutralitate faţă de acele evenimente din partea vechilor servicii secrete româneşti. În fine, intenţia autorului este să atragă atenţia asupra modului cum evenimentele istorice din trecutul apropiat pot fi manipulate. Key words: Jiu Valley, Manipulation, Secret Services, Anticommunism, Ceausescu Go TOP