INDICI DE VIZIBILITATE AI INSTITUTULUI ÎN ANUL 2002

ISTORIE

TIPĂRITURI

            Cărţi:

1. Camil Mureşanu, Aurel Răduţiu, Viorica Pervain, Susana Andea, Lidia Gross,

Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania, vol. XIV (1371–1375), Editura Academiei Române, 2002, 815 p.

2. CAMIL MUREŞANU, În templul lui Ianus, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2002, 345 p.
3. Publilius Syrus, Maxime, text original, traducere din limba latină şi note de Camil Mureşanu, Editura Cartimpex , Cluj-Napoca, 2002, 104 p.
4. Şerban Turcuş, Sinodul general de la Buda (1279), traducerea textului latinesc de Vasile Rus, Cluj-Napoca, 2001 (apărut 2002), 287 p.
5. Andrei Marga, Nicolae Păun şi Ladislau Gyémánt, Paradigme ale integrării. Relaţii internaţionale şi studii europene la Cluj, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2002, 405 p.
6. Anton Dörner, Vom deutschen Südwesten in das Banat und nach Siebenbürgen, Herausgegeben von Annemarie Röder, Haus der Heimat Verlag, Stuttgart, 2002, 263 p., coautor.
7. Anton Dörner, Marghiola Bodor, Az 1848–1849 első népképviseleti

Országgyülés történeti almanachja, Editura Argumentum, Budapesta, 2002, 1369 p., coautori.

8. Simion Retegan, Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea. Mărturii documentare, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002, 270 p.
9. Dumitru Suciu, Mişcarea antidualistă a românilor din Austro-Ungaria şi Ilie Măcelariu. 1867–1891, Editura Albatros, Bucureşti, 2002, 578 p.
10. Dumitru Suciu, Consideraţii privind anul 1918 în Europa centrală şi

răsăriteană şi evoluţia  ideii de Europă unită, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, 305 p.

11. Gelu Neamţu, Ciobani români în Montana, Statele Unite. 1907–1913, Cluj-Napoca, 2002, 200 p.

12. Ioan Chindriş, Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Editura România Press, Bucureşti, 2002, 240 p.

13. Simion Bărnuţiu, Istoria filosofiei, ediţie princeps după manuscris de Ioan

Chindriş şi Ionuţ Isac, Editura România Press, Bucureşti, 2002, 208 p.

14. Mihaela Cosma, Presa săsească şi revoluţia în Transilvania la 1848/1849. Sächsische Presse und Revolution in Siebenbürgen 1848-1849, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, 447 p.

15. Sorina-Paula Bolovan şi Ioan Bolovan, Die Deutschen in Rumänien, traducere în limba germană de Mihaela Cosma, Cluj-Napoca, 2002, 141 p.

16. Gheorghe Iancu, România şi Societatea Naţiunilor, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, 401 p.

17. Ottmar Traşcă, Rebeliunea legionară în arhivele străine (germane, maghiare şi franceze), Editura Albatros, 2002, 450 p.

18. Lucian Năstasă, Maghiarii din România. Mărturii documentare (1945–1955),

Cluj-Napoca, 2002, 920 p.

19. Lucian Năstasă, Evreii din România. Mărturii documentare (1945–1965), Cluj-Napoca, 2002, 704 p.

20. Lucian Năstasă, Intelectualii şi promovarea socială. (Pentru o morfologie

a câmpului universitar), Editura Nereamia Napocae, 2002, 230 p.

Studii şi articole ştiinţifice:

1. Camil Mureşanu, Oglinda drumului parcurs, în „Magazin istoric“,  februarie 2002, nr. 2

2. Camil Mureşanu, Publilius Syrus, în „Magazin istoric“, iulie 2002, nr. 7.
3. Ion Kemény, Memorii, studiu introductiv de Camil Mureşanu, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002.
4. Susana Andea, Avram Andea, Medicul domnesc Bartolomeo Ferrati şi înrudirea prin căsătorie cu familii nobile din Secuime (1710), în vol. Studiu de istorie modernă a Transilvaniei. Omagiu profesorului  Magyari András, 2002, Cluj-Napoca, p. 141–149.
5. Susana Andea, Avram Andea, Mihai Viteazul şi căpitanul sârb Baba

Novac (1596–1601) în „Studia Univ. Babeş-Bolyai. Series Historia“, XLVII (2002), nr. 1–2, p. 7–17.

6. Susana Andea, Avram Andea, Michel le Brave et le capitane serbe des

haidoukes Baba Novac (1596–1601), în „Transylvanian Review“, nr. 4, 2002, p. 90–100.

7. Susana Andea, Avram Andea, Înnoiri ale alimentaţiei din Transilvania în

secolul al XVIII-lea, în vol. Societate şi Civilizaţie. Profesorului univ.dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2002, p. 275–282.

8. Lidia Gross, Aşezămintele Ordinului Sfântului Spirit în Transilvania, în

„Turul“, 2002, Budapesta (în lb. maghiară).

9. Lidia Gross, Aşezămintele Ordinului Sfântului Spirit în Transilvania, în vol. Societate şi Civilizaţie. Profesorului universitar dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea „Dimitrie Cantemir“, Târgu Mureş, 2002, p. 59–66.
10.  Aurel Răduţiu, David Prodan. Un portret de dascăl, în volumul L-am

cunoscut pe Academicianul David Prodan, Ed. Dacia Porolissensis,  Zalău, 2002, p. 157–167.

11. Aurel Răduţiu, postfaţă, îngrijire, ediţie nouă la:  David Prodan, Transilvania şi iar Transilvania, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2002, 234 p.
12. Ladislau Gyémánt, Învăţământul evreiesc din Transilvania. Tradiţie istorică, în „Lingva” B. Cultură şi civilizaţie, I, 2002, p. 129–140.
13.  Ladislau Gyémánt, The Formation of the Transylvanian Jewish and Romanian Identities. A Comparative View, în „Transylvanian Review”, XI, 2002, 1, p. 99–106.
14. Nicolae Edroiu, prefaţă la: Romulus Felea, Confesiuni spirituale din Ţara

Moţilor – către colaboratori, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002.

15. Nicolae Edroiu, Horea la Ciucea, în „Cetatea culturală”. Revistă lunară de cultură, literatură şi artă (Cluj-Napoca), an V, nr. 2 (42), februarie 2002, p. 4.
16. Nicolae Edroiu, David Prodan, istoric al Transilvaniei, în „Academica” XII, 2002, nr. 5, martie 2002, p. 6, 9.
17. Nicolae Edroiu, Constantin C. Moisil (1867–1958) şi ştiinţele speciale ale

istoriei, în vol. Slujitor al bisericii şi neamului. Părintele prof.univ.dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2002, p. 643–647.

18. Anton Dörner, Die Verwaltung der Siebenbürgen Sachsen im Mittelalter, în vol. The First Millenium of Hungary in Europe, Debrecen, 2002, p. 55–60.
19. Anton Dörner, Colonizări şvăbeşti în ţinutul Sebeşului la mijlocul veacului al XVIII-lea, în vol. Slujitor al bisericii şi neamului. Părintele prof.univ.dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, 2002, p. 286–290.
20. Remus Câmpeanu, David Prodan despre Unirea religioasă a românilor

ardeleni, în “Annales Universitatis Apulensis”, Series Historica, Alba Iulia, 6/I-2002, p.237–252

21. Remus Câmpeanu, Un efect spectaculos al Unirii religioase: integrarea elitelor româneşti din Transilvania, Partium şi Banat în sistemul catolic de învăţământ în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în “Annales Universitatis Apulensis”, Series Historica, Alba Iulia, 6/II-2002, p.127–140.
22. Remus Câmpeanu, Secvenţe istoriografice privind Unirea religioasă a

românilor ardeleni, în “Annales Universitatis Apulensis”, Series Historica, Alba Iulia, 6/II-2002, p.205–218 (în colaborare cu Iacob Mârza).

23. Simion Retegan, The Recognition of the Poltiical Equality of the Transylvanian Romanian Nation by the Transylvanian Saxon University in 1862, în “Transylvanian Review”, X (2001), nr. 3, p. 49-59  (apărut în 2002).

24. Gelu Neamţu, Geneza notei lui Robert Lansing din 5 noiembrie 1918, în

Interferenţe româno-americane în secolele XIX–XX, volum editat de Gh. I. Florescu, I. Ţepelea, Oradea, 2002, p. 42–55.

25. Gelu Neamţu, Implicarea mitropolitului Alexandru Sterca Şuluţiu în mişcarea pentru drepturi naţionale a românilor ardeleni la 1861 – Un caz rarisim de autocenzură, în vol. Cultură şi Civilizaţie.Profesorului univ. dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2002, p. 239–248.

26. Gelu Neamţu, Calul alb – simbol al continuităţii la români, în “Aletheia”.

Ştiinţă şi dialog interdisciplinar, Oradea, 13, 2002, p. 522-528.

27. Gelu Neamţu, Revoluţia de la 1848-1849. Ciucea în timpul revoluţiei

paşoptiste, în “Cetatea culturală”, 2002, 5, nr. 3, p. 1; 12.

28. Gelu Neamţu, Consolidarea Marii Uniri şi iredentismul maghiar, în

“Cetatea culturală”, 2002, 5, nr. 4, p. 10.

29. Gelu Neamţu, Din activitatea lui Sigismund Pop la 1848-1849, în

“Marmaţia”, Baia Mare, 7/2, 2002, p. 126-139.

30. Gelu Neamţu, Pomuţ – un simbol al înfrăţirii oamenilor, în “Foaia

românească”, LII, nr. 22 din 31 mai 2002, p. 12 [Săptămânal al românilor din Ungaria].

31. Gelu Neamţu, 120 de ani de la moartea generalului George Pomuţ, în “Adevărul de Cluj”, XIV, nr. 3548, p. 4.

32. Gelu Neamţu, Conştiinţa europeană a lui Avram Iancu, în “Iancule

Mare”, septembrie 2002, ediţie specială, Deva, p. 3; 6.

33. Gelu Neamţu, Cum a fost sărbătorită dezvelirea monumentului Matei

Corvin de la Cluj în 1902, în “Curierul”, VIII, nr. 396 din 21 oct. 2002, p. 3 şi în nr. 397 din 28 oct. 2002, p. 3 (partea I şi a II-a).

21. Gelu Neamţu, “Ziua Zilelor” şi ora astrală a României - prefaţă la:

Constantin Zărnescu, Ziua Zilelor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 15-17.

34. Stelian Mândruţ, L’Historiographie de Roumanie en 1999. In vol. Idées

politiques et mentalite, en Pologne et en Roumanie, entre L’Orient et l’Occident (18-e-20e siecles), Cluj-Napoca, 2002, p. 171-174 (în colaborare).

35. Stelian Mândruţ, Istoriografia românească în anul 1999. Direcţii şi

tendinţe. În  „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”. Historia, 47, 2002, nr. 1-2, p. 1-12 (în colaborare).

36. Stelian Mândruţ, Organizarea şi funcţionarea justiţiei în Transilvania

(1867-1918), în „Studii şi materiale de istorie modernă”, XV, 2002, p. 111-124.

37. Stelian Mândruţ, Andrei Oţetea în/şi Basarabia [1917-1918], în vol.

Civilizaţie şi Societate. Profesorului univ.dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2002, p. 258-264.

38. Daniela Gui, Retrospectiva Lövith sau arta ca esenţă, în “Steaua”, nr. 5-6,

mai-iunie 2002.

39. Daniela Gui, Arta Margaretei Sterian sau lumea cea dincolo de cristal, în

“Steaua”, nr. 9-10, septembrie-octombrie 2002.

40. Daniela Gui, Pictori români din secolul al XIX-lea între romantism şi

academism, în “Artă românească. Artă europeană”, p. 289-295, 2002.

41. Daniela Gui, Autoportretul (Centenar Mohi), în “Steaua”, nr, 2-3, 2002.

42. Gheorghe Iancu, Profesorul Marcel Ştirban la 70 de ani. În: Societate şi

Civilizaţie. Profesorului universitar dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2002, p. 5-10.

43. Gheorghe Iancu, Iuliu Maniu – unul din oamenii de seamă ai anului 1919,

în Societate şi  civilizaţie. Profesorului universitar dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Târgu Mureş, 2002, p. 34-47.

44. Gheorghe Iancu, Vasile Lucaciu la Blaj în februarie 1894, în  vol. Dr.

Vasile Lucaciu (1852-1921). Memorandum (1892). coordonator Viorel Ciubotă, Muzeul Judeţean Satu Mare, Satu Mare, 2002, p. 114-121.

45. Ludovic Báthory, Reforma agrară, economia rurală şi exploatările

forestiere din secuime. 1919-1940, În Societate şi civilizaţie. Profesorului universitar dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2002, p. 370-380.

46. Ottmar Traşcă, The Transylvanian Question in the Context of the

Romanian-German Political and Military Relations, 1940-1944, în “Transylvanian Review”, nr. 1/2002, p. 132-140.

47. Ottmar Traşcă, Guvernarea antonesciano-legionară, în “Dosarele

Istoriei”, nr. 6/2002, p. 33-40 (în colaborare cu Ana-Maria Stan).

48. Ottmar Traşcă, Înfrângerea Armatei a III-a române la Stalingrad în

viziunea germană. Noiembrie 1942, în Societate şi civilizaţie. Profesorului universitar dr. Marcel Ştirban la împlinirea a şapte decenii de viaţă, Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2002, p. 571-584.

49. Lucian Năstasă, Pentru o istorie a cuplurilor în mediul intelectual

românesc, în vol. Prezenţe feminine. Studii despre femei în România, Ed. Fundaţiei Desire, Cluj, 2002, p. 167-236.

50. Lucian Năstasă, Evreii din România şi drama emigrării în Israel, în “Ziua

de Ardeal”, VII, 2002, nr. 2268 (17 septembrie), p. 3.

51. Veronica Turcuş, Contribuţii la istoria raporturilor culturale româno-

italiene în perioada interbelică: Alexandru Marcu şi Şcoala Română din Roma, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia”, XLVI, 2001, 1-2, p. 177-195 (apărut în 2002)

52. Veronica Turcuş, L’opera scientifica e letteraria dell’italienista romeno

Alessandro Marcu nelle pubblicazione transilvane, în vol. Transilvania latina dalla romanita alla romenita, Fondazione Cassamarca, Treviso, 2002, p. 179-188.

PARTICIPĂRI LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE

În organizare proprie:

1. 13 martie 2002, Simpozionul “Ţărănime şi societate în istoria

Transilvaniei”, consacrat comemorării centenarului naşterii istoricului David Prodan, Cluj-Napoca, la Biblioteca Filialei Academiei, 21 participări.

2. 21 iunie 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae” (în cadrul

“Zilelor Academice Clujene”), Cluj-Napoca, Biblioteca Institutului, 13 participări 

Participări la manifestări ştiinţifice interne:

1. Camil Mureşanu, Timişoara, Universitatea de Vest, 1 martie 2002, 

comunicarea Spiritualitatea românească ardeleană şi idealul unităţii naţionale

2. Camil Mureşanu, Zalău, 28 martie 2002, Simpozionul “Biblia de la Blaj  1795, monument al culturii româneşti”, Primăria Municipiului Zalău şi Biblioteca Judeţeană “Ioniţă Scipione Bădescu”, comunicarea Despre Biblia de la Blaj
3. Camil Mureşanu, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Umanism şi ştiinţă în academia contemporană
4. Camil Mureşanu, Alba Iulia, 9 septembrie 2002, Sesiunea ştiinţifică a Comisiei mixte româno-slovace cu tema “Rolul bisericii şi al vieţii religioase în istoria României şi Slovaciei în contextul Europei centrale şi de sud-est”, comunicarea Rolul formării teologice în ascensiunea intelectualităţii româneşti ardelene.
5. Camil Mureşanu, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei

de-a lungul istoriei”, comunicarea Gândirea politică a lui Simion Bărnuţiu.

6. Camil Mureşanu, Alba Iulia, 30 noiembrie 2002, Congresul Spiritualităţii

Româneşti, adresarea, din partea Academiei Române, a Cuvântului de salut.

7. Susana Andea, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” şi Centrul de Studii Transilvane, Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, comunicarea Cnezi săteşti din districtul Bistriţei în sec. XVI-XVII.
8. Susana Andea, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Românii maramureşeni întemeietori de sate pe Valea Rodnei (sec. XVI-XVII).
9. Ladislau Gyémánt, Cluj-Napoca, 8-10 octombrie 2002, Institutul de Iudaistică, Conferinţa anuală de iudaistică cu tema „Misiunea filosofiei în secolul XXI” – organizator.
10. Ladislau Gyémánt, Cluj-Napoca, 12 martie 2002, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Simpozionul „David Prodan în istoriografia românească”, comunicarea David Prodan istoric al secolului XVIII.
11. Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 12 martie 2002, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Simpozionul „David Prodan în istoriografia românească”, comunicarea David Prodan, istoric al răscoalei lui Horea.
12. Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane,  Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, comunicarea Mentalităţi ţărăneşti – protest social în preajma răscoalei lui Horea.
13. Nicolae Edroiu, Bucureşti, 16 martie  2002, Academia Română, Şedinţa

aniversativă „Centenar David Prodan”, comunicarea David Prodan – istoric al Transilvaniei.

14. Nicolae Edroiu, Bucureşti, 25 aprilie 2002, Academia Română, Simpozion comemorativ „Centenar Acad. V. Vătăşianu”, comunicarea Virgil Vătăşianu şi arheologia românească.
15. Nicolae Edroiu, Bucureşti, 13-15 iunie 2002, Academia Română, Union Latine, Consiglio Nazionale delle Ricerche din Italia, Colocviul Internaţional „Tradition romaine, droit romain et codification”, comunicarea La „Scuola Transilvana” e l’idea di romanita nella cultura romena.
16. Nicolae Edroiu, Iaşi, 5-6 iulie 2002, Simpozionul Internaţional privind istoria şi cultura romano-catolicilor ceangăi din Moldova, comunicarea „Cenagăi” istorie şi istoriografie
17. Remus Câmpeanu, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane,  Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, comunicarea David Prodan despre raportul elite-ţărănime în contextul împlinirii Unirii cu Biserica Romei.
18. Remus Câmpeanu, Blaj, 17-18 mai 2002, Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică - Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj – Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Coordonatele preoţiei greco-catolice - Istorie şi actualitate”, comunicarea Istoriografia greco-catolică despre rolul clerului inferior în împlinirea Unirii religioase.
19. Remus Câmpeanu, Alba Iulia, 31 mai - 1 iunie 2002, Universitatea “1 Decembrie 1918”, Sesiunea ştiinţifică “Zilele Universităţii 1 Decembrie 1918”, comunicarea Locul lui David Prodan în istoriografia Unirii religioase.

20. Remus Câmpeanu, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Repere istoriografice clujene: David Prodan despre Unirea românilor cu Biserica Romei la 1700.

21. Remus Câmpeanu, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei”, comunicarea Prezenţe româneşti la Gimnaziul Reformat din Zalău în veacul al XVIII-lea.
22. Simion Retegan, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane,  Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, comunicarea Statutul social al preotului român la mijlocul secolului al XIX-lea în Transilvania.
23. Dumitru Suciu, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Consideraţii privind ideea de Europă unită la Congresele Amicilor Păcii, la mijlocul secolului al XIX-lea.
24. Madly Lajos-Lorand, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane,  Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, traducere din limba maghiară a comunicării Papp Klara – Presaţii iobăgeşti din comitatul Bihor în perioada reglementărilor urbariale”.
25. Madly Lajos-Lorand, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea “Atentatul lui Lihenyi János din februarie 1853 oglindit în presa transilvăneană”.
26. Gelu Neamţu, Târgu Mureş, 12 aprilie 2002, Sesiunea ştiinţifică a Universităţii “Dimitrie Cantemir”, comunicarea Supplexul, Continuitatea şi Contemporaneitatea.
27. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane,  Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, comunicarea 18 iunie 1848 “duminica Sfintei Treimi” – ziua desfiinţării pe vecie a iobăgiei în Transilvania.
28. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Mitul lui Bem în istoriografia românească.
29.  Gelu Neamţu, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei” comunicarea Din relaţiile lui Alimpiu Barbulovici cu George Bariţiu (1879-1892) – 26 de scrisori inedite
30. Ioan Chindriş, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” şi Centrul de Studii Transilvania Simpozionul “Ţărănime şi societate în istoria românilor”, comunicarea Şcoala Ardeleană şi pedagogia rurală. Studiu de caz: Petru Maior.
31. Ioan Chindriş, Zalău, 28 martie 2002, Primăria Municipiului Zalău şi Biblioteca Judeţeană “Ioniţă Scipione Bădescu”, Simpozionul “Biblia de la Blaj 1795, monument al culturii româneşti”,  comunicarea Imperativul naţional al reeditării Bibliei de la Blaj (Roma, 2000).
32. Ioan Chindriş, Blaj, 15 mai 2002, Primăria Municipiului Blaj şi Despărţământul ASTRA Blaj, Simpozionul “Blajul şi amintirea Revoluţiei de la 1848”, comunicarea Blajul şi idealul paşoptist
33. Ioan Chindriş, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George

Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Cel mai vechi şematism românesc cunoscut: Oradea 1813.

34. Ioan Chindriş Alba Iulia, 9 septembrie 2002, Sesiunea ştiinţifică a Comisiei mixte româno-slovace cu tema “Rolul bisericii şi al vieţii religioase în istoria României şi Slovaciei în contextul Europei centrale şi de sud-est”, comunicarea Elaborarea Bibliei naţionale la români (1550-1795).
35. Ioan Chindriş, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura

Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei”, comunicarea Paşoptistul Simion Bărnuţiu.

36. Stelian Mândruţ, Cluj-Napoca, 30 ianuarie 2002, Simpozionul organizat

de Asociaţia Generală a Românilor Uniţi Cluj-Napoca Simpozionul „Rolul bisericii greco-catolice în deşteptarea conştiinţei naţionale la românii din Transilvania”, comunicarea T.Murăşan şi C. Suciu, studenţi ai Seminarului Teologic Central din Budapesta (1912-1916).

37. Stelian Mândruţ, Cluj-Napoca, 22-23 martie 2002, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Centenar Virgil Vătăşianu, comunicarea Tineri studioşi din România la Academia de Belle Arte din Viena (1867-1918).
38. Stelian Mândruţ, Timişoara, 17-19 mai 2002, Universitatea Banatului –

Facultatea de Ştiinţe Politice, Simpozionul “Relaţii bilaterale”, comunicarea  „România şi Iugoslavia: probleme de graniţă (1920-1924).

39. Stelian Mândruţ, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George

Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Anii de studii universitare clujene ai istoricului I. Tóth Zoltán (1929-1934).

40. Stelian Mândruţ, Sighet, 5-7 iulie 2002, Alianţa Civică şi alte instituţii, comunicarea Criza de regim din România (toamna 1989), în percepţie ungară.
41. Stelian Mândruţ, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei”, comunicarea Iuliu Maniu, student şi doctor în drept (1890-1896).
42. Mihaela Cosma, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Presa germană şi cenzura în Imperiul Habsburgic înainte de 1848.

43.  Daniela Gui, Cluj-Napoca, 14-21 iunie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul „Historia magistra vitae”, comunicarea Şcoala de la Barbizon între tradiţie şi modernitate.

44. Daniela Gui, Cluj-Napoca, 22-23 martie 2002, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Centenar Virgil Vătăşianu, comunicarea Contrastul   simultan al complementarelor şi impresionismul lui Prendergast.

45. Gheorghe Iancu, Cluj-Napoca, 30 ianuarie 2002, Simpozionul organizat de Asociaţia Generală a Românilor Uniţi Cluj-Napoca „Rolul bisericii greco-catolice în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania”, comunicarea Sprijinul acordat de greco-catolici în alegerea lui Miron Cristea ca episcop al Caransebeşului (1910)

46. Gheorghe Iancu, Zalău, 24 aprilie 2002, Sesiune dedicată colectivizării agriculturii, comunicarea Colectivizarea agriculturii din România reflectată în documente din arhiva postului de radio “Europa liberă”, aflată la Budapesta.

47. Gheorghe Iancu, Satu Mare, 30-31 mai 2002, Muzeul Judeţean Satu Mare, Simpozionul “Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922). Memorandum (1892)”, comunicarea Vasile Lucaciu la Blaj, februarie 1894.
48. Ludovic Bathory, Cluj-Napoca, 13 martie 2002, Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane,  Simpozionul “ Ţărănime şi societate în istoria Transilvaniei”,  consacrat comemorării centenarului naşterii marelui istoric David Prodan, comunicarea Concepţia lui Virgil Madgearu despre destinul ţărănimii în epoca modernă a României.
49. Ottmar Traşcă, Timişoara, 17-19 mai 2002, Universitatea Banatului – Facultatea de Ştiinţe Politice, Simpozionul “Relaţii bilaterale”, comunicarea Problema ataşatelor de poliţie SS de pe lângă legaţia germană din Bucureşti şi impactul ei asupra relaţiilor româno-germane.
50. Ottmar Traşcă, Bucureşti, 1-2 iunie 2002, Civic Education Project, Simpozionul Internaţional “Studiul Holocaustului în istoriografia românească recentă”, comunicarea Problema evreiască în contextual relaţiilor româno-germane. 1940-1942.
51.  Ottmar Traşcă, Cluj-Napoca, 21 iunie 2002, Institutul de Istorie “George Bariţ” în cadrul Zilelor Academice Clujene 2002, Simpozionul “Historia magistra vitae”, comunicarea Problema evreiască în contextual relaţiilor româno-germane. 1940-1944.
52. Lucian Năstasă, Iaşi, 10 ianuarie 2002, Institutul de Istorie “A.D.Xenopol”, comunicarea Pentru o istorie a cuplurilor în mediul intellectual românesc.
53. Lucian Năstasă, Timişoara, 17-19 mai 2002, Universitatea Banatului – Facultatea de Ştiinţe Politice, Simpozionul “Relaţii bilaterale”, comunicarea  Mecanismul asimilării în România interbelică.
54. Gheorghe Hristodol, Constanţa, 23-24 august 2002, Universitatea “Andrei Şaguna”, Simpozionul “Perenitatea Vlahilor în Balcani”, comunicarea Aromâni iluştri în Imperiul Austriac.
55.  Gheorghe Hristodol, Alba-Iulia, 11-13 septembrie 2002, şedinţa Comisiei Mixte de istorie româno-slovacă, comunicările Biserica şi religia în Bibliografia istorică a României. 1944-1989 şi Biserica şi viaţa religioasă în istoriografia românească din 1989-2000 (în colaborare)
56.  Gheorghe Hristodol, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei”, comunicarea Istoriografia română din perioada 1944-2000 despre viaţa religioasă şi istoria bisericii.
57.  Magdalena Tampa, Cluj-Napoca, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei”, comunicarea Patrimoniul Şcolii Ardelene: din lăsământul episcopului Ioan Giurgiu Patachi.
58.  Magdalena Tampa, Zalău, 4-6 octombrie 2002, Academia Română, Prefectura Judeţului Sălaj şi alte instituţii, Simpozionul “Spiritualitatea Ţării Silvaniei de-a lungul istoriei”, comunicarea Omul, cartea şi credinţa: sălăjeanul Grigore Maior
59.  Felicia Hristodol, Alba Iulia, 11-13 septembrie 2002, şedinţa Comisiei Mixte de istorie româno-slovacă, comunicarea Biserica şi religia în istoriografia românească după 1989 (în colaborare).

Participări la manifestări ştiinţifice externe:

1. Camil Mureşanu – Venezia, 14-16 februarie 2002, Colocviul ştiinţific româno-italian organizat de Fundaţia Giorgio Cini din Veneţia şi Academia Română, comunicarea Cultura laica e religiosita nella Romania del primo dopoguera.

2. Vasile Rus – Delphi, 21-23 iunie 2002, prezentarea raportului Filosofia antică cadisciplină academică în România, cu ocazia constituirii SEAAP (South-Eastern European Association for Ancient Philosophy), raport publicat pe site-ul asociaţiei.

3. Vasile Rus – Gazzada (Varese) – Italia, 2-9 septembrie 2002, prezentarea studiului Misionarii iezuiţi şi viaţa religioasă din Transilvania de la sfârşitul sec. Al XVI-lea şi începutul sec. al XVII-lea.

4. Nicolae Edroiu – Budapesta, 8-10 februarie 2002, participare la manifestările prilejuite de împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Emanuil Gojdu, în calitate de vicepreşedinte al Fundaţiei „Em. Gojdu”, comunicarea Reformism, Biserică şi Învăţământ în Transilvania şi Banat în secolul al XVIII-lea.

5. Nicolae Edroiu – Veneţia, 14-16 februarie 2002, Colocviul ştiinţific româno-italian organizat de Fundaţia „Giorgio Cini” din Veneţia şi Academia Română, comunicarea Un ambito scientifico accogliente: l’influsso della storiografia italiana e dell’esperianza della Scuola Romena di Roma sulla storiografia ecclesiastica romena tra le due guerre.

6. Gelu Neamţu – Giula (Ungaria), 29 iunie 2002, Simpozionul organizat de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, comunicarea Generalul George Pomuţ – 120 de ani de la moartea sa.

7. Ioan Chindriş – Budapesta, 23-24 aprilie 2002, Sesiune ştiinţifică a Comisiei

mixte româno-ungare de istorie cu ocazia întrunirii comisiei, comunicarea Gheorghe Şincai între literaturile română şi maghiară.

8. Stelian Mândruţ – Budapesta, 9-10 februarie 2002, Simpozion Em. Gojdu, comunicarea Membrii ai Academiei Române, bursieri ai Fundaţiei “Gojdu” (1887-1905).

9. Ottmar Traşcă – Praga, 24-29 septembrie 2002, Simpozionul Internaţional “Zwasmigrationen in Ost und Mitteleuropa. 1939-1950”, cu comunicarea Rumanien, Ungarn und die Minderheiterfrage in Siebenburgen. 1940-1944.

10. Lucian Năstasă – Budapesta, 23-24 aprilie 2002, Sesiune ştiinţifică a Comisiei mixte româno-ungare de istorie cu ocazia întrunirii comisiei, comunicarea Minoritarii din România şi conduita conspirativă (1945-1965).

11.  Lucian Năstasă – Freiburg (Elveţia), 2-3 mai 2002, Atelierul Comunităţii Europene pe tema “Universities as social laboratories. Integration of minorities”, prezentare a unei lucrări asupra Universităţii din Cluj, Morfologia corpului universitar.

Ioan Chindriş